miercuri, 23 aprilie 2014

Alexandra Svet despre „Sfintii de langa noi”

Mult mai mult decat o carte. Intalniri cu Vesnicia. Binecuvantari pe care le simti parca aievea, ca si cum ai fi chiar in fata ochilor blanzi si senini ai Parintelui Justin, ca si cum te-ar ajunge binefacatoare rugaciunea din fata ferestrei deschise a Arhiereului de la Rohia care iti cunoaste fiecare gand, ca si cum ai simti linistea lui Cioran dinaintea mortii....pentru ca, iata, de aici am aflat ca a murit spovedit si impartasit.... Nu va spun mai multe, va las sa descoperiti singuri comorile din carte- de la cei care au descoperit taina tineretii fara de batranete si a vietii fara de moarte. Lasati-l pe Ciprian Voicila sa va poarte de mana, sa va arate lumea vazuta prin ochii sai si sa va inalte inimile. Va soptesc doar cateva ganduri de-ale lui, care pe mine m-au cutremurat... “Mă hotărâsem să le fac pe toate pentru Dumnezeu: să gândesc, să scriu, să vorbesc, să respir, să admir, să înving, să mă las înfrânt, să urăsc de moarte păcatul, să caut frumosul bine camuflat în urâciunea zilnică, să iert de şaptezeci de ori câte şapte, să pun între paranteze dorinţa polimorfă de a căuta plăcerea şi de a evita constant orice suferinţă, să amân momentul răzbunării până când orice umbră de dorinţă de răzbunare se va evapora de la sine, să nu mă mai rog pentru mine, ci întotdeauna pentru ceilalţi. Iar dacă trăiesc, pentru Dumnezeu să trăiesc, şi, dacă voi muri, pentru El să mor.“

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu